Miercuri (V)

Altă zi. Mai aproape.

Mă opresc. Goana după aproape mă împiedică să mai văd că azi-ul. Nu mai ştiu ce-am făcut ieri. Nici alaltăieri. N-am planuri pentru minutul următor. Sunt ca un ceas. Mă mişc mecanic, mă mut de la o secundă la alta doar pentru că aşa trebuie să fac pentru a ajunge la aproape. Am uitat să mă bucur de clipă, de ce văd, de ce aud. Îi ignor pe cei din jur, nu-i aud pe cei ce-mi vorbesc, nu mai simt nevoia să stau în preajma cuiva. Mi-ai ocupat timp, spațiu, gând. Mi-eşti tot. Obsesie? Nu, doar… prea multe gânduri legate de tine. 

Azi e ultima zi în care îți scriu. Te iubesc, voi continua s-o fac, doar că nu-ți voi mai scrie. Nu zilnic. Nu te iubesc mai puțin ca ieri. Mi-eşti aproape, dar aproape mi-e şi azi. Îmi eşti tot, dar nu voi mai număra zilele. Le voi trăi. Să-mi fii bine! Te iubesc!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: